Inima noastra bate de 100.000 de ori pe zi, impingand 5.000 de galoane de sange prin corpul nostru la fiecare 24 de ore. Acesta furnizeaza sange bogat in oxigen si nutrienti tesuturilor noastre si transporta deseurile. Aici, va explicam modul in care acest organ uimitor duce aceasta munca vitala.
Inima este un organ muscular aproximativ de marimea unui pumn inchis. Se aseaza in piept, usor spre stanga centrului. Pe masura ce inima se contracta, pompeaza sange in jurul corpului. Acesta transporta sange deoxigenat in plamani, unde se incarca cu oxigen si descarca dioxid de carbon, un produs rezidual al metabolismului.
Inima, sangele si vasele de sange combinate sunt denumite sistemul circulator. Un om obisnuit are in jur de 5 litri de sange, care este pompat constant in tot corpul.
Anatomia de baza a inimii
Inima este formata din patru camere, iar in continuare veti vedea cum se numesc si unde se regasesc camerele inimii:
- Atriile: cele doua camere superioare (primesc sange).
- Ventriculele: cele doua camere inferioare (descarca sange).
Atriul stang si ventriculul stang sunt separate de atrul dreapta si ventriculul drept de un perete de muschi numit sept. Peretele inimii este format din trei straturi de tesut:
- Epicardul – strat protector format in mare parte din tesut conjunctiv.
- Miocardul – muschii inimii.
- Endocardul – aliniaza interiorul inimii si protejeaza supapele si camerele.
- Aceste straturi sunt acoperite intr-un strat de protectie subtire numit pericard.
Cum functioneaza inima
Inima se contracta la ritmuri diferite, in functie de multi factori. In repaus, poate bate de aproximativ 60 de ori pe minut, dar poate creste pana la 100 de batai pe minut sau mai mult. Exercitiile fizice, emotiile, febra, bolile si unele medicamente pot influenta ritmul cardiac.
Partea stanga si cea dreapta a inimii functioneaza la unison. Partea dreapta a inimii primeste sange deoxigenat si il trimite in plamani; partea stanga a inimii primeste sange din plamani si o pompeaza in restul corpului.
Atriile si ventriculele se contracta si se relaxeaza pe rand, producand un ritm cardiac ritmic:
Partea dreapta
- Atriul drept primeste sange deoxigenat din organism prin vene numite vena cava superioara si inferioara (cele mai mari vene din corp).
- Atriul drept se contracta si sangele trece in ventriculul drept.
- Odata ce ventriculul drept este plin, acesta se contracta si pompeaza sangele catre plamani prin artera pulmonara, unde ridica oxigen si descarca dioxidul de carbon.
Partea stanga
- Sangele nou oxigenat revine in atriul stang prin intermediul venei pulmonare.
- Atriul stang se contracta, impingand sangele in ventriculul stang.
- Odata ce ventriculul stang este plin, acesta se contracta si impinge sangele inapoi catre corp, prin aorta.
Fiecare batai de inima pot fi impartitt in doua parti:
- Diastola: atriile si ventriculele se relaxeaza si se umplu cu sange.
- Systole: contractul de atrie (sistola atriala) si imping sangele in ventricule; apoi, pe masura ce atria incepe sa se relaxeze, ventriculele se contracta (sistola ventriculara) si pompeaza sangele din inima.
Cand sangele este trimis prin artera pulmonara in plamani, acesta circula prin capilare minuscule de pe suprafata alveolelor pulmonare (saci de aer). Oxigenul calatoreste in capilare, iar dioxidul de carbon calatoreste din capilare in sacurile de aer, unde este respirat in atmosfera. Muschii inimii trebuie sa primeasca si sange oxigenat. Sunt alimentati de arterele coronare de pe suprafata inimii.
Atunci cand sangele trece aproape de suprafata corpului, cum ar fi la incheietura mainii sau la gat, este posibil sa-ti simti pulsul; aceasta este graba sangelui, deoarece este pompat prin corp de inima.
Robinetele (valvele)
Inima are patru valve care ajuta la asigurarea faptului ca sangele curge doar intr-o singura directie:
- Valva aortica: intre ventriculul stang si aorta.
- Valva mitrala: intre atriul stang si ventriculul stang.
- Valva pulmonara: intre ventriculul drept si artera pulmonara.
- Valva tricuspida: intre atriul drept si ventriculul drept.
Sistemul electric al inimii
Pentru a pompa sangele in tot corpul, muschii inimii trebuie sa fie coordonati perfect, stoarcerea sangelui trebuie sa fie in directia corecta, la momentul potrivit, la presiunea corecta. Activitatea inimii este coordonata de impulsuri electrice.
Semnalul electric incepe de la nodul sino-atrial (sau sinus, SA) – stimulatorul cardiac, pozitionat in partea de sus a atriului drept. Acest semnal face ca atria sa se contracte, impingand sangele in jos in ventricule.
Impulsul electric se deplaseaza intr-o zona de celule din partea inferioara a atriului drept numita nod atrioventricular (AV). Aceste celule actioneaza ca o poarta; incetinesc semnalul astfel incat atriile si ventriculele sa nu se contracte in acelasi timp – trebuie sa existe o usoara intarziere.
De aici, semnalul este transportat de-a lungul fibrelor speciale numite fibre Purkinje in peretii ventriculului; trec impulsul muschiului cardiac, determinand contractia ventriculelor.
Vase de sange
Exista trei tipuri de vase de sange:
- Arterele: transporta sange oxigenat din inima catre restul corpului. Arterele sunt puternice si intinse, ceea ce ajuta la impingerea sangelui prin sistemul circulator. Peretii lor elastici ajuta la mentinerea tensiunii arteriale consecvent. Arterele se ramifica in arteriole mai mici.
- Venele: acestea transporta sange deoxigenat inapoi la inima si cresc in dimensiuni pe masura ce se apropie de inima. Venele au pereti mai subtiri decat arterele.
- Capilare: conecteaza cele mai mici artere la cele mai mici vene. Au pereti foarte subtiri, care le permit schimbul de compusi cu tesuturile din jur, cum ar fi dioxidul de carbon, apa, oxigenul, deseurile si nutrientii.